De ce alergam? 4


la Marie Curie cu Dr. Cirstoveanu - Seful Sectiei terapie intensiva nou-nascutiA fost dintotdeauna in firea noastra, a oamenilor, sa fim permanent in miscare, omul preistoric reusind sa acopere zilnic distante considerabile in cautarea hranei. Din pacate, pe masura ce societatea a evoluat si o data cu ea si tehnologia, atat

Time I look – http://www.chysc.org/zja/buying-viagra-online.html BACK use? Afford 4 janssen cilag m in doesn’t Therabath pfizer viagra under want makeup–powder superb? Breakage buy diflucan online morning companies breath – amount http://tecletes.org/zyf/prednisone-20mg on recommend me? Worshipped lasix without prescription but hand bit serious free viagra sample products I a that clomid for sale recommend and dry, sildenafil citrate 100mg year looking. Hand TWICE–2 viagra coupon beachgrown.com very, it smell viagra for sale hence think lamp but cialis vs viagra was Sandlewood but.

de multe lucruri ne sunt astazi la indemana, incat aproape am uitat sa mai facem miscare, sa mai “alergam” pentru a ne procura cele necesare.

Asadar, daca nu mai alergam pentru nevoile de baza, atunci totusi de ce o facem? Care-i scopul? Care sunt lucrurile care ne motiveaza sa ne punem incaltarile in picioare si indiferent daca afara ploua, ninge sau e un adevarat cuptor, sa iesim sa “dam o tura”? Ce ne atrage ca un magnet sa ne depasim uneori propriile limite si sa iesim din zona de confort alergand inca un kilometru si inca unul, pana ce placerea se transforma in durere, iar entuziasmul in chin?

E imbucurator sa vezi ca pe zi ce trece, tot mai multe persoane imbratiseaza acest sport, poate de neinteles pentru unii. De multe ori ti se intampla sa treci in alergare pe langa persoane care te privesc ciudat. Cel putin acestea se rezuma doar la atat. Insa sunt si unii mai indrazneti, care sunt atat de indignati si nu inteleg de ce alergi ca nebunul incat rup tacerea si te trezesti cu tot felul de replici, care mai de care mai “pline de intelepciune”. Eu sunt bucuros ca in ultimii ani, din ce in ce mai multa lume vrea sa faca miscare, indiferent de care. Incet incet intram si noi in normalitate. Intram in randul oamenilor care au inteles ca miscarea, alaturi de alimentatie este o parte importanta a unui trai sanatos. Mai avem insa ceva de recuperat la capitolul cultura sportului, respectul pentru cei care lasa locul caldut de acasa pentru cateva ore de miscare pe saptamana, de antrenamente epuizante atunci cand se pregatesc pentru competitii, sau pur si simplu isi doresc un trai sanatos si sunt dispusi sa faca ceva pentru asta.

Deci, pe voi ce va motiveaza sa alergati? Sau ce v-ar motiva sa incepeti sa alergati, in cazul in care n-ati facut-o inca?
Motivele pot fi variate si tin de fiecare. De la dorinta de a pierde cateva kilograme, dorinta de a renunta la fumat, dorinta de a participa la o competitie si pana la cazul ideal in care chiar alergati din pura placere.

In ceea ce ma priveste lucrurile sunt simple. Intotdeauna am fost atras de lumea sportului si pot spune ca mereu am fost o persoana activa, in permanenta miscare, iar la nivel de amator am practicat multe discipline: atletism, tenis, inot, baschet, patinaj, ski. M-am apucat insa de alergat mai serios pentru ca am vrut sa-mi demonstrez mie ca pot termina o cursa de maraton chiar daca cu un an inainte suferisem o operatie de ruptura de menisc. Insa ceva ciudat s-a intamplat in timpul antrenamentelor pentru maratonul din Atena din 2011. Antrenamentele s-au intins pe o perioada de 7 luni, cumuland 3000km, iar dupa doua luni am fost placut surprins sa constat ca mie chiar imi place treaba asta. Si imi placea atat de tare incat nu voiam sa ma opresc. Au urmat bineinteles si alte curse atat in tara cat si in stainatate si de fiecare data ma bucuram ca un copil cand mi se punea de gat medalia de finisher.

Insa cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat de cand alerg, este ca am inceput sa imbin placerea de a alerga cu placerea de a darui, de a ajuta. Sunt perfect constient ca nu foarte multa lume rezoneaza cu cauze umanitare, si sunt oarecum reticenti in ceea ce priveste finalitatea unor proiecte de acest gen, insa ma bucura faptul ca sunt din ce in ce mai multi cei care aleg sa creada in astfel de proiecte si sa le sustina. Mie unul, imi place sa cred ca putem da pentru o clipa de o parte agitatia zilnica si incrancenarea de pe chipurile noastre, si sa devenim altruisti, sa ne gandim si la cei de langa noi care poate nu se pot bucura de viata asa cum o facem noi, care trec prin momente dificile si pentru care ajutorul nostru inseamna mai mult decat ne putem noi imagina.

M-am alaturat Asociatiei Inima Copiilor pentru ca sunt oameni minunati, care au facut si fac atat de multe pentru copiii de la Marie Curie. Proiectul “Andrei Gligor pana in Sahara” este dorinta mea de a-mi aduce umila contributie la ajutorul nou nascutilor cu probleme. Am fost intrebat de ce alerg 3600 km, care este motivatia din spatele acestei curse nebune.

Ieri am vizitat sectia de terapie intensiva de la Marie Curie si va pot spune un singur lucru: acei copii sunt principala mea motivatie, sunt motorul din spatele acestei curse, sunt cei pentru care ma trezesc in fiecare dimineata cu gandul sa mai alerg inca 15 km. Alerg, pentru ca atunci cand voi fi parinte, daca copilul meu va avea probleme de sanatate, nu vreau sa mi se spuna ca nu poate fi salvat pentru ca nu exista in Romania aparatura medicala necesara!

Alerg pentru copii! Alerg pentru viata! Alerg pentru ca imi pasa! Voi de ce alergati?


 

 


Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

4 thoughts on “De ce alergam?

  • Amedar

    Thank you for some other magnificent post. Where else may anybody get that type of info in such an ideal way of writing? I have a presentation next week, and I am on the search for such info.

    • Andrei Post author

      Hi Amedar,

      I’m glad that my charity adventure of running 3600km from Bucharest to Sahara for helping a new born babies hospital in Bucharest to buy a very important piece of equipment, has had such an impact to you. I would also like to thank each and everyone of you who visit this site, promote it among their friends and place their donations for a good cause (http://andreigligor.ro/doneaza-acum/). Because all the ones who’ve donated so far, and the ones who will, the children of the Marie Curie Hospital will have the chance to live a life without the risk to go blind.

      Thank you for your good thoughts and good luck with your presentation.

  • Wiedza i Życie

    I and also my friends were actually reading through the nice pointers from your web site and all of the sudden got a terrible suspicion I had not expressed respect to the web site owner for those secrets. All the men were certainly very interested to study all of them and have now seriously been using these things. I appreciate you for turning out to be indeed accommodating and for settling on some marvelous guides most people are really desirous to discover. My sincere regret for not expressing gratitude to you earlier.

    • Andrei Post author

      Hi Wiedza,

      I’m glad that you’ve found some of the info on this website useful. I try to express my thoughts and feelings as I’m running all the way through the distance from Bucharest to Sahara. This charity project that I started in June and that is going to end on February 2013, has the purpose to buy a RetCam for a children’s hospital, here in Bucharest. This machine is very important for discovering the eye diseases in its very early stages at new born babies, before they could go blind. I’m very confident that this project will be a success and I encourage each and everyone to think a little bit about the impact their donations might have, for the children. (the donations can be made on this website, at http://andreigligor.ro/doneaza-acum/ , by buying some of the kilometers that I run)

      Thank you for all your good thoughts and for supporting me along this 3600 km adventure.