Iarna nu-i ca vara :) 2


Ramasesem dator cu povestea unui antrenament mai putin obisnuit, dar absolut necesar inainte de plecarea spre Sahara. Desi eram perfect constient ca nu voi putea simula intru totul conditiile de clima de acolo, imi doream foarte tare sa fac un antrenament la multe grade cu plus pentru a vedea exact ce se intampla cu organismul in timpul unui efort sustinut, in conditii de temperatura ridicata.

Dupa ce am incercat sa obtin plasarea unei benzi de alergare intr-o sauna uscata la cateva sali de fitness, insa fara succes (si inteleg perfect de ce), salvarea a venit din partea unor prieteni dragi, familia Cirstoveanu, carora le multumesc din suflet. Banda de alergare pe care acestia o aveau in sufragerie era numai buna pentru experimentul meu. Tot ce mai lipsea era sa gasesc o modalitate de a ridica temperatura in acea camera pana la 30-35°C

Radu Cristi, fotograful pe care l-ati vazut cu siguranta la o multime de competitii sportive in spatele camerei si de ale carui poze cu siguranta v-ati bucurat, a reactionat prompt spunand ca vrea sa ma insoteasca la antrenament pentru a face poze si va aduce cu el si o aeroterma de mare putere pentru a “incinge” atmosfera, la propriu 🙂 Aveam deci toate conditiile indeplinite pentru ca experimentul sa se desfasoare asa cum mi-as fi dorit. Sincer sa fiu nu stiam ce-o sa ma astepte si daca o sa fie greu sau nu. Aveam insa sa aflu mai tarziu ca este mai dificil decat am crezut. Dar sa le luam pe rand.

Cristi a montat aeroterma si a dat-o la maxim, Daniel a dat drumul la aerul conditional pe 32 de grade, banda era pregatita, m-am imbracat cu ehipamentul de compresie de la CompresSport si asteptam ca “soarele” sa incalzeasca atmosfera in camera. Intre timp am mancat un baton Isostar High Energy si mi-am pregatit hidratarea:
– un bidon de 0,5L cu Isostar Long Distance Energy Endurance
– un bidon de 0,5L cu Isostar Hidrate & Perform Lemon in care am dizolvat un pliculet de Isostar Bicarbonates, pentru a prevenirea acumularii acidului lactic in muschi si deci a crampelor.
– un bidon de 0,5L cu apa
– un bidon de 0,5L cu pudra proteica Isostar High Protein 90, pe care urma sa o consum in primele 20 de minute dupa terminarea antrenamentului, pentru refacere.

In 30 de minute, temperatura in camera ajunsese deja la 28°C (cum cred ca va fi dimineata in Sahara, la ora startului). Aveam asadar de alergat 20 de kilometri si tare eram curios cum va fi. In conditii normale de temperatura pot alerga 10 chiar 15km pana la prima hidratare. Insa aici povestea era alta. Foarte curand, dupa primii 3,5km, am simtit nevoia de hidratare. Gatul si narile erau uscate si incepusem sa transpir din ce in ce mai mult. Viteza cu care alergam nu era foarte mare (intre 10-12 km/h) la o inclinatie a benzii de aproximativ 10%.  Ma gandeam ca e cam devreme pentru hidratare, mai ales ca in Sahara organizatorii ne pun la dispozitie doar apa, din 5 in 5 kilometri. Insa eram hotarat sa-mi ascult semnalele pe care mi le da organismul si sa ii dau ce-mi cere, atunci cand imi cere. De multe ori la inceputul cursei suntem tentati sa tragem de noi, sa “sarim” peste puntele de hidratare sperand ca vom castiga secunde pretioase, cand de fapt putem pierde mai mult pe a doua jumatate a cursei din cauza crampelor musculare si a deshidratarii.

Pe masura ce timpul trecea, a aparut si senzatia de sufocare, intr-un spatiu inchis in care arderea oxigenului se facea foarte rapid iar temperatura crescuse deja la 32 de grade. Dupa primii 10km am micsorat inclinatia benzii la aproximativ 3-4% si am continuat sa ma hidratez destul de des pentru a preveni aparitia crampelor. Evolutia pulsului a fost una destul de buna, media fiind undeva in jur de 155bmp.

HRM

Ultimii 5km au fost destul de dificil de parcurs, nu atat din cauza temperaturii si a inclinatiei benzii de alergare, ci din cauza lipsei aerului. Aveam senzatia ca eram cu capul intr-un cuptor incins si incercam sa respir. Baietii incepusera sa ma incurajeze si sa-mi puna muzica, un lux pe care in desert n-o sa-l am. Cele 3 piese ACDC si una de la Metallica de la finalul antrenamentului m-au facut parca sa prind aripi iar pe ultimul kilometru am accelerat cat am putut. Am reusit sa termin cei 20km in 1h:58m:10s. Si cum o poza se spune ca face cat o mie de cuvinte, va las pe voi sa va dati seama cum a fost antrenamentul. Eu nu-l pot descrie decat printr-un singur cuvant: sufocant! 😀

20140212111954

Sub deviza “Iarna nu-i ca vara si nici banda ca Sahara”, consider ca antrenamentul pe care l-am facut a fost mai greu decat ce voi intalni in desert (lasand la o parte nisipul), pentru ca oricat de cald va fi acolo, nu voi alerga intr-un spatiu inchis si gradul de umiditate va fi mult mai mic. Va trebui insa sa imi gandesc o strategie de nutritie si hidratare foarte buna atat inainte de cursa cat si in timpul ei, iar primul pas il voi face chiar inainte de a pleca spre Algeria, apeland la o solutie profesionala de incarcare carbo de la Isostar, Malto Carbo Loading.

In final va las cu cateva poze de la antrenament, nu inainte de a multumi familiei Cirstoveanu pentru gazduire, lui Radu Cristi pentru poze si cele 32 de grade din camera, Isostar Romania pentru produsele cu adevarat profesionale, CompresSport Romania pentru echipamentul de compresie cu care voi alerga in Sahara si Running Shop pentru incaltarile Inov8 X Talon 212 si gaiterele care ma vor proteja de nisip de-a lungul celor 42km de fuga prin desert.

Ah, era sa uit! Greutate start 61,8kg … greutate finish 60,2kg. Reteta pentru cei care vor sa slabeasca rapid :))


Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

2 thoughts on “Iarna nu-i ca vara :)