Trenul circula in directia Marathon des Sables cu opriri la …


4

Dupa cele aproape trei luni de pauza de la sfarsitul anului trecut si prima tentativa de alergare din prima zi a lui 2016 eram cu moralul la pamant. Nu mi-am putut inchipui ca o pauza ca asta te poate trage inapoi asa de mult. Iesisem sa alerg 10km iar dupa 3 deja imi doream sa plec acasa. Nu-mi gaseam respiratia, picioarele nu ma ascultau, nu-mi intram in ritm deloc iar articulatile trosneau mai ceva ca lemnele uscate pe foc. Ma gandeam cu groaza ce voi face 250km in Sahara, daca ma dovedise o tura de IOR. Cu chiu cu vai am reusit sa duc la bun sfarsit cei 10km insa eram bucuros ca acea durere crunta din zona lombara pentru care facusem pauza, acum nu o mai simteam. Imi aduc aminte ca am plecat acasa in acea zi cu un mix de setimente. Pe de o parte frica (ce-o sa fac eu la Marathon des Sables), daca nu o sa am timp sa-mi revin macar la nivelul la care eram, dar pe de alta parte eram fericit ca macar puteam alerga fara sa ma doara spatele.

Ajuns acasa am inceput sa ma gandesc la un plan de antrenament pentru ca cel pe care il folosisem anul trecut si anume (ianuarie – alergare cu rucsacul cu 6kg / februarie cu 8kg si martie cu 10kg) era clar ca n-o sa mearga. Nu puteam dupa trei luni in care nu mai alergasem nici un metru sa pun din prima rucsacul in spate. Trebuia sa ma reobisnuiesc cu greutatea mea plus inca trei kilograme capatate ca bonus in perioada de “odihna” 😀

Prietenii de la Isostar lansasera la jumatatea lunii decembrie o campanie foarte tare prin care puneau la bataie patru participari la Maratonul de la Paris si multe alte premii constand in echipament sportiv. Tot ce trebuia sa faci era sa alergi si sa iti sincronizezi aplicatia de alergare cu aplicatia de pe pagina lor de FB si astfel totul devenea un concurs intre tine si ceilalti care vroiau sa participe. Mi s-a parut foarte faina ideea si mi-am adus aminte de inceputurile mele in ale alergatului cand foloseam aplicatia Nike+ si participam la concursuri virtuale pe platforma lor. Se intampla acum 5 ani, intre timp am trecut la Garmin 🙂

Asadar, desi stiam ca nu ii voi mai ajunge din urma pe primii clasati intrucat ultimele doua saptamani din decembrie am “stat pe bara”, ideea concursului in sine mi-a placut tare mult si m-a motivat sa ies din casa ori de cate ori aveam putin timp. Astfel a inceput o luna de antrenament nebuna, daca stau sa ma uit in urma acum, si asta pentru ca la finalul ei am realizat ca alergasem mai multi kilometri decat mersesem cu masina (770km vs. 560km). Era luna in care ma hotarasem sa fac cat mai mult volum, fara rucsac in spate si fara sa dau importanta prea mare vitezei. Vroiam pur si simplu sa am destui kilometri in picioare si sa-mi recapat increderea in mine ca voi putea duce la capat Marathon des Sables la fel cum am facut-o anul trecut si de ce nu, poate un pic mai bine.

12525344_1009856835753598_3550516434351975110_o

Am fost surprins sa constat la finalul campaniei ca am terminat pe locul 5 si voi primi ca premiu o pereche de casti de alergare Plantronics. In plus am avut parte de inca doua surprize. Datorita bunei colaborari dintre noi am fost invitat de catre Isostar sa reprezint echipa la Maratonul de la Paris care anul acesta are loc cu o saptamana inainte de MdS. M-am bucurat nespus ca pot merge, deoarece anul trecut cele doua s-au suprapus si am fost nevoit sa refuz invitatia de a ma alatura echipei Isostar. Asadar ultimul long run inainte de MdS va fi la Paris! Este un maraton pe care il tot pandesc de vreo trei ani, dar se pare ca 2016 era anul lui 🙂

Insa pana la Paris si Mds voi mai avea o oprire, tot la invitatia Isostar, si anume Maratonul Zapezii Rasnov, organizat de energicul si neobositul Ilie Rosu. Sper din tot sufletul sa mai fie zapada la sfarsitul lunii februarie intrucat mi-ar prinde bine putina alergare pe teren accidentat. In plus, din cate am inteles de la participanti si organizator, este o cursa destul de dificila si cu siguranta va fi o evaluare foarte buna pentru mine a nivelului la care voi ajunge pana atunci.

Antrenamentele vor continua in luna februarie si martie cu greutate in spate dar nu la fiecare alergare. Vreau sa imi protejez spatele cat pot de mult pana la MdS insa voi incerca sa simulez pe cat posibil conditiile de cursa, bineinteles cele care se pot simula (imbracaminte, incaltaminte, greutate rucsac). Cele legate de temperatura si terenul pe care se alearga acolo … nu prea pot fi simulate. Doar daca aveti vreo relatie pe la vreo fabrica, combinat siderurgic (daca mai exista asa ceva) ca sa pot face niste antrenamente la caldura 🙂

 

Multumesc Isostar pentru oportunitatea participarii la doua maratoane care nu erau in program anul acesta, insa erau pe the bucket list 😀

Intre timp m-a mancat mana, m-am incris si am primit raspunsul ca am fost acceptat la Transilvania 100k la sfarsitul lunii mai. Va fi intr-adevar o provocare de care daca scap cu bine ma declar pregatit pentru Marathon 7500. Cum? Ce? Din nou? Normal ca din nou! E pe sistemul daca voi nu ma vreti eu va vreau. Cred ca organizatorii ar trebui sa imi dea un premiu pentru cel mai ambitios participant. Silviule, hai ca a patra oara sper sa-mi pui si medalia la gat! Nu de alta dar nu scapi de mine si ne vom tot revedea daca nu o faci :))

 

 

 

 

 

 

 

4

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *