Intotdeauna mi-au placut cifrele, analizele, rapoartele, mi-a placut sa studiez anumite tendinte, de ce se intampla asa si nu altfel.
De cand am intrat in lumea sportului (fie si la nivel de amator, asa cum il practic eu) m-a fascinat stiinta din spatele antrenamentelor sportivilor de performanta. Iar in ultimii ani, trebuie sa recunoastem ca performanta de multe ori se face avand o intreaga echipa “tehnica” in spate (antrenori, fizioterapeuti, medici, nutritionisti sportivi, etc). Nimic nu se prea lasa la voia intamplarii. Au trecut vremurile antrenamentelor “dupa ureche” sau bazandu-se exclusiv pe cat de bine stia antrenorul sa-si citeasca sportivul, sa-i interpreteze starileĀ din timpul unui antrenament si sa il ajusteze din mers, conform perioadei mai bune sau mai proaste prin care trecea sportivul.
Acum, auzim din ce in ce mai des, notiunea de indice de masa corporala, metabolism bazal, zone de efort, pragul de lactat, VO2max, carbohidrati, grasimi, calorii, varsta metabolica si lista cred ca poate continua.
Consider ca noi, sportivii amatori, suntem in primul rand in competitie cu noi insine, cu rezultatele noaste anterioare si cu totii ne dorim sa evoluam. Insa de multe ori ne antrenam prost si nu tinem cont de anumiti factori. Si cand spun prost ma refer aici fie la antrenament insuficient, fie la supra antrenament, sau pur si simplu antrenament executat gresit. Insa aici intervine stiinta si tehnologia din ultima vreme care ne poate oferi printr-o simpa analiza de compozitie corporala si un test de efort, suficiente date de la care sa plecam si pe care sa incepem sa ne construim antrenamentele, bineinteles, in functie de scopul fiecaruia.
Ieri, am fost invitat de catre dr. Serban Damian, singurul nutritionist sportiv din Romania acreditat de catre Comitetul Olimpic International, presedintele RoClub Maraton si maratonist la randul lui, la centrul de nutritie sportiva Superfit pe care il conduce, pentru efectuarea unor analize inainte de cele 11 zile in care voi parcurge 1050km (640km cu bicicleta si 410km in alergare).
Momentul era cum nu se poate mai bun, deoarece atunci cand pornesti intr-o astfel de cursa e bine sa ai niste date, in functie de care sa stii cum sa-ti dozezi efortul.
– care este consumul caloric la diferite niveluri de efort pentru ca mai apoi sa stii cat anume din caloriile pierdute trebuie puse la loc.
– pana la ce viteza (si aici vorbim de alergare) organismul iti consuma din grasimi pentru a produce energia sustinerii efortului pe care il faci si de la ce viteza (nivel de efort) incepe sa treaca pe consumul de carbohidrati
– care este pragul de la care incepe acumularea lactatului in muschi si deci aparitia crampelor musculare. Stiind acest lucru, vei putea alerga intr-o cursa de anduranta, cu o viteza care iti va permite sa stai sub acest prag si deci sa intarzii aparitia oboselii musculare.
Un alt indicator important care se poate masura este capacitatea aeroba de efort, sau fitness-ul aerob (cardiorespirator). Acesta reprezinta un factor primordial al starii de sanatate. Cu cat acest indice este mai bun, ca atat nivelul tau de sanatate se afla mai aproape de acel ideal definit prin conceptul de sanatate pozitiva. Se stie, insa, ca pentru a realiza un efort (orice tip de efort) este nevoie sa se consume oxigen. De aceea, pentru a stii ce capacitate de efort ai, trebuie sa cunosti care este cea mai mare cantitate de oxigen ce poate fi utilizata de organismul tau in efort. Aceasta cantitate maxima de oxigen se numeste consum maxim de oxigen sau binecunoscutul VO2max. In consecinta, daca vrei sa stii cum stai cu fitness-ul aerob,va trebui sa afli ce VO2max ai. Altfel spus, sa afli ce capacitate au plamanii, inima si sangele tau de a oferi oxigen muschilor angrenati in efort, respectiv ce abilitate au muschii tai de a prelua si utiliza oxigenul oferit.
Am aflat multe lucruri interesante despre mine in urma vizitei la centrul de nutritie SuperFit, iar Serban mi-a explicat fiecare indicator in parte si cum anume se pot imbunatati anumite aspecte legate de antrenamentele mele. Mi-a placut ca in urma analizelor, varsta metabolica a iesit a fi 24 de ani. Stiam eu ca par mai tanar dar nici chiar asa :))
Acum stiu si cu ce viteza trebuie sa alerg pentru a preveni aparitia acidului lactic, respectiv in ce zona de efort trebuie sa stau si am aflat cu ocazia asta si cat este VO2mx, respectiv 51,5ml/min/kg. Si cel mai important pentru cursa la care urmeaza sa particip, consumul de calorii in raport cu diferite niveluri de efort. Asta imi va da o idee cat si ce anume trebuie sa mananc dupa fiecare zi de concurs, ca sa intru in ziua urmatoare refacut si fara deficit caloric.
La intoarcerea de la 1000km Balkans Charity Challenge vom mai face o serie de teste si vom putea compara rezultatele de dinainte de concurs si de dupa. Concluziile cred ca vor fi interesante si chiar sunt curios sa vad cum se va fi comportat organismul dupa 11 zile de efort si cum va arata analiza compozitiei corporale. Multumesc Serban. A fost super interesanta vizita de astazi!