Daca ar fi sa estimam lungimea medie a unui pas facut in alergare la 1 m, asta ar insemna 1000 de pasi la 1 km. Ceea ce inseamna fireste 1.000.000 de pasi, pentru 1000 km alergati! Nu stiu daca este mult sau putin, va las pe voi sa judecati asta. Pentru mine este numarul de pasi pe care l-am facut de cand am pornit spre Sahara. Numarul de pasi, care ma poarta mai aproape de indeplinirea unei dorinte, aceea de a aduce lumina in ochii nou nascutilor de la Spitalul Marie Curie. Au fost 1.000.000 de pasi alergati aproape zilnic, dimineata cu noaptea in cap, in miezul zilei la peste 35 °C, tarziu in noapte, au fost kilometri alergati alaturi de prieteni, dar si multi de unul singur. Ce au avut in comun toti acesti pasi? Bucuria imensa din suflet, gandindu-ma la cauza pentru care m-am imbarcat in aceasta aventura de 8 luni!
Ultima luna de antrenament s-a dovedit a fi una extrem de calduroasa, as putea spune chiar descurajant de calduroasa, insa, cu toate astea, am rezistat tentatiei de a sta in casa la racoare. Recunosc ca n-am alergat in fiecare zi la pranz, cum poate ar fi trebuit s-o fac, pentru a ma obisnui cu caldura din Sahara. Au fost si antrenamente la primele ore ale diminetii, insa si dupa amiaza si seara (chiar daca mai putine). Au fost alergari de unul singur in timpul saptamanii dar si alergarile de grup de la sfarsit de saptamana, fie cu colegii din RoClub Maraton in parcul IOR, fie cu cei din Nike Running Club in parcul Herastrau. Am avut parte si de o aniversare mai putin obisnuita la implinirea varstei de 35 de ani, cand mi-am propus si-am reusit sa alerg alaturi de prieteni 35 km! (intreaga poveste aici). Pe scurt a fost o luna care a avut de toate si care a lasat in urma peste 500 km si o usoara intindere a unui tendon la genunchiul stang, chiar cu 3 zile inainte de a face mia de kilometri 😀 Din fericire nu este nimic grav, anti-inflamatoarele si-au facut datoria si sunt pregatit in continuare pentru urmatorii 1000 km.
Multumesc prietenilor care au tinut sa fie alaturi de mine cand am trecut prin dreptul bornei pe care scria 1000 km, pe 15 august in parcul IOR, care au aplaudat, m-au felicitat si m-au incurajat sa continui cum am inceput si care mi-au urat sa ne intalnim cu totii sanatosi la 2000 km! A fost un moment emotionant pe care n-am sa-l uit curand!
O promisiune va fac dragilor: peste doua luni, cand se vor face cei 2000km si probabil va ploua, sau peste 4 luni, la 3000 km, cand probabil va ninge, eu voi fi tot aici, asteptandu-va sa sarbatorim impreuna alergand pentru copiii de la Marie Curie!
Si pentru ca ce-am fi noi, alergatorii, fara cifre si statistici, am extras cateva date intresante despre primul milion de pasi din drumul spre desert! 🙂
