Semne bune anul are 1

sau drumul catre MdS trece intotdeauna pe la Gerar

Semimaraton Gerar este un eveniment de suflet pentru mine din mai multe puncte de vedere:
– este organizat impecabil de niste prieteni dragi, devenind in ultimii ani din ce in ce mai ravnit de catre o mare parte din alergatori, un eveniment care se “joaca cu casa inchisa”, locurile ocupandu-se cu cel putin o luna inainte
– este prima cursa oficiala din an si un prilej bun pentru fiecare de a-si verifica nivelul la care se afla
– promoveaza spiritul de echipa intrucat formatul presupune parcurgerea distantei de 21,097km in echipa de trei

Luna ianuarie a fost o luna de testare pentru mine, mai ales dupa pauza de doua luni si jumatate de la sfarsitul anului trecut, cauzata de problemele din zona lombara. A fost luna in care mi-am propus sa depasesc 600km alergati in antrenamente, asta si pentru ca Marathon des Sables se apropia cu pasi repezi si este o cursa la care nu te poti duce nepregatit. Am fost bucuros sa constat ca programul de kinetoterapie si fitness pe care l-am tinut cu stricte anul trecut dadea acum roade. Durerile din zona lombara s-au diminuat considerabil si asta s-a vazut in numarul de kilometri alergati intre 1 si 31 ianuarie: 770,56. Cu masina am mers doar 560 :))

Ianuarie a fost si luna in care am lansat impreuna cu prietenul Daniel Osmanovici proiectul Tatici in miscare, prin care dorim ca prin sport si nu numai, sa promovam implicarea activa a taticilor in cresterea si educarea copiilor. Mai multe detalii despre proiect intr-un interviu cu Andreea Vasile. Am alergat impreuna de cate ori programele noastre s-au suprapus, el antrenandu-se pentru Los Angeles Marathon unde va alerga pentru Hospice, iar eu continuandu-mi proiectul inceput anul trecut pentru Padurea Copiilor si care acum are un nume nou, Aleg sa impaduresc.

Motivatia mea a crescut anul acesta odata cu venirea pe lume a fetitei mele si m-a facut sa realizez mai mult decat oricand importanta impaduririlor, a respirarii unui aer curat si a conservarii mediului in care traim, valori pe care ViitorPlus Asociatia pentru Dezvoltare Durabila le promoveaza prin proiectul Padurea Copiilor.

Asa cum fiecare alergator amator sau profesionist isi stabileste la inceput de an obiectivele, am facut si eu o lista cu evenimentele la care mi-as dori sa ajung anul acesta.

31 JAN – Semimaraton Gerar (21km)
27 FEB – Maratonul Zapezii Rasnov (42km)
03 APR – Paris Marathon (posibil)
08-18 APR – Marathon des Sables (250km)
15 MAY – Bucharest International Halfmarathon (21km)
04-05 JUN – Alergare 24 de ore pe banda sau o stafeta de 12h, inca nu divulg evenimentul 😀
18 JUN – Retezat Skyrace (28km)
14-17 JUL – Marathon 7500 (90km)  sau Transfier 70.3 (1900m inot / 90km ciclism / 21km alergare)
10 SEP – CiucasX3 (110km, 4500m+)
09 OCT – Bucharest International Marathon (42km)
22-23 OCT Cappadochia Ultra Trail (114km, 3350m+)
28OCT-09NOV – 1000 Balkan Charity Challenge (1050km) – da, stiu. Sunt nebun. Ma duc din nou! Dar de data aceasta nu singur (stay tuned) 😀

Atunci cand ai un copil, lucrurile se schimba putin, prioritatile devin altele si este destul de greu din punct de vedere financiar sa reusesti sa alergi toate cursele pe care ti le-ai propus (oh, si cate planuri mai am! 😀) De aceea, prezenta partenerilor anul acesta a fost mai mult decat necesara si datorita lor am avut curajul sa afisez lista de mai sus. Sunt parteneri care imi sunt alaturi de cativa ani de zile si carora vreau sa le multumesc: Calivita Romania, Isostar Romania, Bery Fitness&Spa, Asics Romania, Salomon, Explore Travel dar si parteneri noi ca StemSure si CEP Romania. Ma simt onorat de increderea pe care mi-o acorda si sunt convins ca anul 2016 va fi un an cu proiecte frumoase, duse la bun sfarsit impreuna.

Si pentru ca prima cursa din lista tocmai s-a terminat si amintitile sunt inca proaspete in minte, semimaraton Gerar de anul acesta il pot descrie intr-un singur cuvant, si asta prin prisma colegilor de echipa: motivational. Anul acesta am fost foarte bucuros sa pot alerga in compania campioanei olimpice Valeria van Groningen, persoana careia ii datoram in mare masura, amploarea pe care a luat-o sportul de masa in ultimii ani in Romania dar si prietenului Daniel  Osmanovici, proaspat tatic (pentru a doua oara) si care numai el stie de unde gaseste timp pentru a alerga si sustine cauze sociale si pentru a tine la zi un blog care pe mine m-a ajutat foarte mult si ma ajuta in continuare in noua meserie de parinte, www.tataincepator.ro.

A fost o cursa pe care am alergat-o cu zambetul pe buze, in care timpul a trecut ..nici nu stiu cand si in care subiectele de discutie abordate au fost dintre cele mai variate, de la proiectele fiecaruia dintre noi, cursele pe care le vom alerga anul acesta, echipament si pana la schimbat pampersi, alaptat, colici, etc 🙂 Bineinteles ca eu am alergat din nou cu rucsacul MdS in spate, la fel ca si anul trecut, parte a antrenamentului pentru nebunia de 250km din desert.

Pentru multi probabil am fost o prezenta cel putin exotica in peisajul campusului Politehnicii, asta dupa privirile pline de uimire cand ma vedeau alergand cu casa in spate. Surpriza a venit la final cand am aflat ca din 78 de echipe inscrise la categoria mixt, am terminat cursa pe un frumos loc 16, cu 1h:55m. Dar a fost o cursa in care nu m-am gandit deloc la timpul final si m-am bucurat de compania colegilor de echipa si de strigatele reporterului Antenei 1 care de fiecare data cand treceam prin dreptul lui, il cauta pe Cristi :))

La Gerar fost pentru prima oara cand am purtat echipament de compresie de la CEP si pot spune, intr-adevar ca isi face treaba pentru care a fost creat. Este o companie care a dezvoltat produsele de compresie sportiva pornind de la compresia medicala, are zeci de ani de experienta in spate si inoveaza in fiecare an. Chestia care mi se pare total inovativa si pentru care CEP a primit un premiu la recentul incheiat targ de echipament sportiv ISPO de la Munchen este compresia personalizata. Cam acelasi lucru ca atunci cand te duci la croitor sa iti faca costum pe comanda 😀

Adevaratul test va fi la MdS, unde timp de o saptamana folosesti acelasi tricou, aceeasi pereche de colanti, sosete si jambiere de compresie. Stiu, nu este imaginea cea mai frumoasa, dar e cursa la care nu-ti permiti luxul sa ai mai multe schimburi, pentru ca alergi cu ele in spate si evident fiecare cauta sa isi usureze greutatea rucsacului. Sunt insa mai mult ca sigur ca produsele se vor comporta excelent in conditii extreme. Le multumesc pentru includerea mea in echipa de ambasadori CEP 2016.

Dupa felicitarile de rigoare de la finish, cu medalia la gat si bucuros de experienta inca unui Gerar de poveste, am plecat repede spre casa unde pitica m-a luat de odihnit cu o portie serioasa de plans. La vederea medaliei de la Gerar lucrurile s-au mai calmat si am reusit sa facem o poza impreuna. Prima medalie pe care i-o aduce tati acasa, prima din multele ce vor urma. Fericirea este sa tii in brate un ghemotoc de 58 de cm ! 🙂

Vedeti? De asta Ale(r)g sa impaduresc! Si puteti pune si voi umarul la acest proiect frumos 🙂